Sindromul inimii frânte: 5 metode de prevenire

Sindromul inimii frânte este considerat un semn al unui infarct miocardic. Această afecțiune constă într-o creștere temporară a nivelului unor substanțe care afectează în mod direct inima. 

Sindromul inimii frânte este o boală cardiacă ce prezintă aceleași simptome ca infarctul, însă rata mortalității este foarte mică. În plus, aceasta este o afecțiune mult mai comună în rândul femeilor.

Deși boala are o denumire poetică, realitatea nu este deloc așa. Sindromul inimii frânte este numit și cardiomiopatia takotsubo, sindrom de balonizare apicală sau cardiomiopatie de stres și apare în urma unui eveniment traumatizant. Poate fi vorba despre un impact emoțional extrem sau o situație stresantă.

Persoanele afectate simt că suferă un infarct. În general, chiar și personalul medical urmează același protocol, acționând foarte rapid pentru salvarea pacientului. Totuși, rezultatele analizelor indică o problemă diferită. Inima este deformată. O contracție ușoară la nivelul ventriculului stâng oferă inimii o formă conică.

Această afecțiune a fost descoperită pentru prima dată în Japonia, în anii 1990. Forma inimii din imagini le amintea medicilor de un instrument folosit de pescarii japonezi pentru a prinde caracatițe, numit takotsubo, de unde și denumirea de cardiomiopatie takotsubo.

Sindromul inimii frânte afectează mai multe persoane decât ne-am putea închipui. Tocmai de aceea este important să-i cunoaștem simptomele și să știm cum să-l prevenim.

Să vedem despre ce este vorba.

Ce este sindromul inimii frânte și care sunt simptomele sale?

Sindromul inimii frânte este o boală de inimă care a fost identificată abia acum 20 de ani, drept pentru care se cunosc puține lucruri despre acesta. Totuși, chiar dacă a fost descoperită recent, acest lucru nu înseamnă că boala nu exista și înainte de acel moment.

• Înainte de identificarea sindromului, persoanelor afectate li se spunea că s-au confruntat cu un semn care anunța un infarct.
• Totuși, rezultatele testelor efectuate au schimbat opinia medicilor. Aceștia au conștientizat că era vorba de ceva diferit.

În 2015, The New England Journal of Medicine (Jurnalul de Medicină din New England) a publicat un studiu care explică principalele caracteristici ale sindromului inimii frânte.

Iată care sunt informațiile de bază:

Sindromul inimii frânte nu este insuficiență cardiacă

Oamenii care suferă de acest sindrom pot petrece zile întregi până înțeleg ce li se întâmplă.

• Pacienții au aceleași simptome ca în cazul unui infarct miocardic, însă nu există niciun blocaj arterial care să împiedice circulația sanguină.
• Este doar o boală temporară. Atunci când o persoană este supusă unui impact emoțional puternic, organismul său reacționează. Această reacție presupune, în general, mărirea producției anumitor hormoni, cum ar fi adrenalina.
• O creștere fără măsură a adrenalinei afectează inima, însă nu și arterele coronare.
• Ventriculul stâng se modifică temporar, căpătând o formă conică.
• În acel moment, persoana în cauză simte o presiune puternică, dificultatea de a respira, amețeală, transpirații reci și dureri în piept.

Metode de prevenire a sindromului inimii frânte

Așa cum am menționat la început, această boală afectează în principal femeile. Domnul doctor Ilan Shor Wittstein, de la Universitatea John Hopkins, este unul dintre specialiștii în acest diagnostic.

• Printre lucrările sale de referință se numără și articolul din Jurnalul de Medicină din New England. Potrivit informațiilor oferite de acesta, femeile care au trecut de menopauză sunt supuse unui risc mai mare de apariție a cardiomiopatiei de stres.
• După un eveniment cu impact emoțional, corpul secretă doi hormoni: adrenalina și noradrenalina. Ambii acționează ca niște toxine pentru inimă. Este un lucru cu care se confruntă în principal femeile.
• Cei doi hormoni atacă temporar inima, dar nu și celulele.

Iată câteva recomandări pentru a preveni sindromul inimii frânte:

1. După menopauză, învață să gestionezi stresul

În general, hormonii te ajută să fii mai rezistentă din punct de vedere psihic, mai ales în timpul perioadei fertile. În acest interval, gestionezi mai bine stresul și anxietatea. Totuși, după menopauză, situația se schimbă și trebuie să găsești alte strategii.

Nimeni nu este imun la vești proaste sau decepții. Astfel, trebuie să-ți „antrenezi” mintea și corpul, pentru a face față situațiilor dificile.

Dedică-ți două ore pe zi doar ție însăți. Plimbă-te, meditează, ocupă-te de alte mici probleme. În acest fel, eviți ca o movilă să se transforme într-un munte.

2. Fă mișcare timp de o jumătate de oră pe zi

Obiectivul este de a întări mușchiul cardiac și a-l face mai rezistent. Pentru asta, este de ajuns să faci câteva exerciții de aerobic.

Încearcă mersul pe jos, dansul, înotul sau alte exerciții de acest gen.

3. Sprijinul emoțional este foarte important

Prietenii buni sunt ca un medicament pentru inimă. Ai nevoie să îți petreci timpul alături de persoane care îți permit să fii tu însăți. Nu te îndoi de puterea unui prieten de a-ți ușura poverile.

Sentimentul că suntem înțeleși, sprijiniți și ascultați este esențial pentru sănătatea noastră.

4. Mâncare sănătoasă, obiceiuri sănătoase

Când vine vorba de sindromul inimii frânte, stresul este un factor de risc fundamental. Prin urmare, este necesar să înveți să gestionezi această stare emoțională.

• Concentrează-te asupra sănătății inimii. În acest fel, poți proteja acest organ vital în momentul în care te confrunți cu o situație extrem de dificilă.
• Mănâncă zilnic crudități.Dacă se poate, optează pentru fructe și legume roșii, mov sau portocalii, întrucât acestea conțin cei mai mulți antioxidanți, substanțe foarte importante pentru bunăstarea inimii.

5. Prezintă-te la consulturi periodice

Familia ta este foarte importantă pentru tine, nu? Îți faci griji în privința lor în fiecare zi. Chiar faci tot posibilul pentru a-i ști fericiți.

• Totuși, nu uita că trebuie să ai grijă și de tine. Dacă ai de-a face cu o problemă precum sindromul inimii frânte, nu vei mai fi capabilă să-i ajuți nici pe cei dragi.
• Vorbește cu medicul tău și fă-ți consulturi regulate. Acordă o atenție deosebită nivelului de colesterol, valorilor tensiunii arteriale, greutății corporale și glicemiei. Toate acestea reprezintă indicatori ai sănătății inimii.

Fă din schimbarea stilului de viață o prioritate. Asigură-te că tu și inima ta sunteți pe aceeași lungime de undă.

Sursa: https://dozadesanatate.ro