Ți s-a întâmplat vreodată să simți o durere sau o senzație de disconfort la nivelul pieptului? Este posibil să fie vorba de angină pectorală (angor pectoral), o manifestare des întâlnită a afecțiunilor cardiace și una a cărei apariție nu ar trebui niciodată ignorată. Continuă să citești pentru a afla tot ce trebuie să știi despre angina pectorală, inclusiv care sunt cauzele acestea și de ce reprezintă ea un semnal de alarmă.
Ce este angina pectorală
Angina pectorală este un tip de durere în piept cauzată de reducerea fluxului sangvin care aprovizionează mușchiul cardiac. Ea este un simptom al bolii coronariene și se poate manifesta atât la femei, cât și la bărbați.
Angina este descrisă de majoritatea pacienților ca o senzație de presiune, greutate sau tensiune în piept. Mulți dintre cei care au resimțit angina pectorala au descris senzația ca pe o gheară în piept.
Deși este un simptom comun, ea poate fi greu de distins de alte tipuri de dureri în piept, ale căror cauze nu sunt întotdeauna de natură cardiacă. Tocmai de aceea este indicat să te prezinți cât mai repede la un medic dacă observi apariția acestui simptom.[2]
Cauzele anginei pectorale
Principala cauză a anginei pectorale este restricționarea fluxului sangvin către inimă. Mușchiul cardiac are nevoie de oxigenul pe care îl transportă în mod normal sângele. Atunci când fluxul sangvin este redus, inima nu primește suficient oxigen și apare ischemia cardiacă (infarct miocardic).
Cea mai frecventă cauză pentru ischemia cardiacă este boala coronariană cronică. Pe arterele coronare (arterele care alimentează inima cu sânge) se depune, în timp, o placă de aterom formată din calciu, colesterol și alți produși sangvini. Acest proces se numește ateroscleroză. Îngustarea arterelor, prin procesul de ateroscleroză, determină o reducere semnificativă a cantității de sânge care ajunge la inimă.
Totuși, deși inima nu primește suficient oxigen, angina pectorală nu se manifestă permanent. Acest lucru se întâmplă pentru că în anumite cazuri, ca de exemplu atunci cînd pacientul se află în stare de repaus, cantitatea de oxigen primită de mușchiul cardiac este suficientă. Lucrurile stau diferit atunci când crește nevoia de oxigen, când pacientul depune efort fizic și apar durerile în piept.
Tipuri de angină pectorală
În funcție de cauza și severitatea simptomelor, există mai multe tipuri de angină pectorală:
- angina pectorală stabilă;
- angina pectorală instabilă;
- angina Prinzmetal.
Primele două sunt mai des întâlnite, iar dintre acestea, angina instabilă este cea mai gravă.[5]
Angina pectorală stabilă
Este cel mai comun tip de angină și este provocată, de obicei, de efortul fizic. Poate apărea, de exemplu, atunci când urci scările, faci exerciții fizice sau mergi pe jos. Situațiile stresante, temperaturile scăzute, mesele copioase sau fumatul pot fi alți factori declanșatori pentru angina pectorală.
Angina pectorală instabilă
Această formă de angină este considerată mai gravă deoarece poate fi semnul unei urgențe medicale. Angina instabilă apare atunci când depozitele de grăsime de pe pereții arterelor se rup și se formează cheaguri, arterele se îngustează brusc iar fluxul de sânge este redus considerabil. Acest tip de angină nu cedează la repaus și nici la tratamentul obișnuit. Dacă fluxul de sânge nu este reluat poate apărea infarctul miocardic. De aceea, situațiile când angina durează mai mult de câteva minute și nu cedează la tratament trebuie considerate urgențe.
Angina Prinzmetal
Cunoscută și ca angorul lui Prinzmetal, este un tip de angină mai rar întâlnit. Este provocată de un spasm al arterei coronare care produce efectul de îngustare temporară a arterei. Această îngustare reduce fluxul sangvin și provoacă durerile în piept. Stresul emoțional, fumatul sau uzul substanțelor stupefiante ilegale pot avea acest efect.
Acesa estarticol medical
Citește de
Simptomele anginei pectorale
Simptomele anginei pectorale pot varia de la o persoană la alta, în funcție de mai mulți factori, inclusiv tipul de angină pectorală sau sexul persoanei afectate. Principalul simptom este reprezentat, bineînțeles, de durerea în piept. Alte simptome generale ale anginei pectorale sunt:
- durerea în braț, gât, maxilar, umăr sau spate;
- amețelile;
- oboseala;
- dificultățile de respirație;
- transpirațiile;
- greața.
Este important ca la debutul acestor simptome să te prezinți la un medic cardiolog care să stabilească dacă suferi de angină stabilă sau instabilă. În timp ce angina stabilă poate fi ținută sub observație și tratament, angina instabilă poate indica iminența unui infarct miocardic.
Simptomele anginei stabile
Dacă ai angină stabilă, vei putea identifica un anumit tipar după care apar simptomele și chiar prezice când va apărea un episod, iar acest tipar va rămâne constant cel puțin 2 luni.[6] Principalele caracteristici ale acestei forme de angină sunt:
- apare la efort, când faci exerciții fizice sau urci scările;
- durerea este similară la fiecare episod de angină:
- episoadele durează puțin, nu mai mult de 5 minute;
- durerea dispare dacă te odihnești sau iei tratamentul prescris de medic;
- episoadele de angină apar adesea în prima parte a zilei, între ora 6 și prânz.[4]
Simptomele anginei instabile
Spre deosebire de angina stabilă, în cazul anginei instabile nu poate fi identificat un anumit model anginos. Se diferențiază de aceasta prin faptul că:
- apare chiar și în repaus;
- durerea este diferită față de episoadele obișnuite de angină;
- episodul este neașteptat;
- durerile sunt mai puternice și durează mai mult decât în cazul anginei stabile, uneori chiar și 30 de minute;
- durerea nu cedează la repaus sau tratamentul obișnuit;
- poate marca debutul unui infarct miocardic acut.
Simptomele anginei Prinzmetal
- apare în repaus;
- durerile sunt puternice;
- cedează la tratamentul prescris de medicul cardiolog;
- episoadele apar, de obicei, în timpul nopții, după ora 00:00.[6]
Simptomele anginei la femei
Femeile pot resimți simptomele anginei diferit față de bărbați. Acest lucru duce, de obicei la amânarea unui control medical. Durerea în piept specifică anginei poate fi înlocuită în cazul femeilor de:
- stări de vertij;
- dificultăți de respirație;
- dureri abdominale;
- disconfort la nivelul gâtului, maxilarului sau al spatelui;
- senzația de „junghi” în locul „ghearei în piept”.
Diagnosticare angina pectorală
Pentru a diagnostica angina pectorală, medicul cardiolog va face o serie de teste și investigații:
- electrocardiograma – oferă informații importante despre ritmul electric al inimii; pot apărea modificări pe electrocardiogramă dacă mușchiul cardiac nu beneficiază de suficient oxigen, din cauza bolii coronariene;
- testul de efort – angina este mai ușor de depistat atunci când pacientul face efort;
- ecografia cardiacă – pe imaginile obținute ecografic se pot identifica porțiunile din mușchiul cardiac care au avut de suferit din cauza lipsei de oxigen;
- analize de sânge – prezența anumitor enzime în sânge indică faptul că a avut loc un infarct miocardic;
- coronarografie sau angiografia coronariană – această metodă de diagnostic folosește razele X pentru a examina interiorul arterelor coronare și a stabili dacă acestea sunt îngustate;
- examenul CT cardiac – computer tomografia cardiacă oferă informații despre nivelul de stenozare a arterelor, precum și daca mușchiul cardiac este mărit;
- RMN-ul cardiac – această metodă de diagnostic oferă informații relevante despre structura inimii și a arterelor coronare.
Tratamentul anginei pectorale
Dacă simți pentru prima dată simptomele anginei pectorale este important să faci o vizită medicului cardiolog pentru a stabili de ce tip de angină suferi. Dacă ești în evidențele medicului cardiolog cu angină stabilă, apelează serviciul de urgență atunci când durerea este mai puternică, durează mai mult de 5 minute și nu cedează la tratamentul obișnuit.
Tratamentul anginei pectorale diferă în funcție de tipul de angină de care suferi. Tratamentul anginei constă în schimbări ale stilului de viață, administrarea de medicamente sau intervenții minim invazive ori chirurgicale. Scopul tratamentului este să reducă frecvența simptomelor anginei pectorale și să prevină apariția unui infarct miocardic acut. Opțiunile de tratament includ:
- angioplastia coronariană – este o procedură minim-invazivă ce presupune dilatarea arterelor îngustate cu ajutorul unui balon și/sau al unui stent; este recomandată în cazurile de angină instabilă sau atunci când tratamentul medicamentos nu mai este suficient pentru a ține sub control angina stabilă cronică; după această procedură, mușchiul cardiac este revascularizat iar simptomele anginei sunt reduse sau dispar complet;
- bypassul coronarian – este tratamentul chirurgical în cadrul căruia o porțiune dintr-o venă sau arteră prelevată din altă parte a corpului este folosită pentru a devia circulația sângelui în zona stenozată; în urma acestei intervenții chirurgicale, fluxul sangvin normal este reluat iar simptomele anginei pectorale sunt reduse sau dispar;
- tratamentul medicamentos – constă în administrarea de substanțe (antiagregant plachetar) care relaxează pereții arterelor, împiedică procesul de coagulare a sângelui, reduc bătăile inimii, nivelul colesterolului din sânge sau tensiunea arterială;
- schimbări ale stilului de viață – renunțarea la fumat, o dietă echilibrată, fără grăsimi saturate, exerciții fizice regulate, odihnă și evitarea stresului pot contribui la reducerea frecvenței cu care apar simptomele anginei pectorale.
Laura Ivan îți oferă informații despre procedură.
Laura Ivan, ARES Helper
Întrebări frecvente despre angina pectorală
Se poate trăi cu angină pectorală?
Da. Atâta vreme cât simptomele sunt gestionate corect, nimic nu te împiedică să duci o viață normală. Angina pectorală nu este o afecțiune, ci mai degrabă un semn de alarmă că riscul de a suferi un infarct miocardic este mai ridicat. Este important să mergi periodic la controale medicale de specialitate, dar și să adopți un stil de viață sănătos:
- asigură-te că ai o dietă echilibrată;
- fă mișcare (consultă un medic înainte de a începe un program de exerciții pentru angina pectorală);
- încearcă să slăbești dacă ești supraponderal/ă;
- renunță la fumat;
- limitează consumul de alcool.[3]
Cât durează criza de angină pectorală?
Durata unui episod de angină pectorală poate varia de la 5 minute, în cazul anginei stabile, până la 20-30 de minute, dacă este vorba de angină instabilă.
Am voie să conduc un autoturism dacă am fost diagnosticat/ă cu angină pectorală?
În principiu, faptul că ai angină nu reprezintă un motiv să încetezi să mai conduci un autoturism. Totuși, trebuie să ai grijă să oprești imediat mașina dacă apare un episod de angină.
Există anumiți factori de risc pentru angina pectorală?
Da, există factori care pot crește riscul de angină. Lista acestora este destul de lungă și include:
- vârsta peste 60 de ani;
- istoricul familial de boli cardiovasculare;
- fumatul;
- diabetul;
- hipertensiunea arterială;
- nivelul ridicat al colesterolului și al trigliceridelor;
- stilul de viață sedentar;
- obezitatea;
- stresul;
- anumite medicamente;
- consumul de droguri;
- boala cronică de rinichi;
- boala arterială periferică.
- sindromul metabolic;
- temperaturile scăzute.[2]
Ce ar trebui să fac dacă am o criză de angină pectorală?
Dacă nu ai fost diagnosticat/ă cu angină iar simptomele dispar după câteva minute de repaus, programează-te cât mai repede la un control. Dacă ai fost diagnosticat/ă cu angină, întrerupe imediat orice activitate fizică și ia tratamentul ce ți-a fost prescris, conform indicațiilor medicului. În cazul în care simptomele nu se ameliorează sau persistă mai mult de câteva minute, cere ajutor medical de urgență.[1]
Care sunt semnele ce anunță un infarct miocardic?
Durerea în piept, care durează mai multe de câteva minute, este unul dintre principalele semne ale infarctului miocardic. Alte simptome pe care trebuie să înveți să le recunoști sunt:
- durere care iradiază până la nivelul umerilor, brațelor, spatelui și chiar al mandibulei;
- stări de leșin;
- anxietate;
- greață și vărsături;
- dureri abdominale;
- respirație greoaie;
- transpirații.
Dacă observi apariția oricăruia dintre aceste simptome, sună imediat la 112![2]
Angina pectorală este una dintre cele mai des întâlnite manifestări ale afecțiunilor cardiovasculare. Cu tratamentul corect, vei putea duce o viață normală. Totuși, este important să înveți să recunoști semnele acesteia și factorii declanșatori. În acest fel, vei putea prezice și chiar preveni crizele de angină. De asemenea, vei știi când este cazul să mergi la medic sau să ceri ajutor medical de urgență.
Bibliografie:
- „Angina” Bhf.org.uk, 2022, www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/angina. Accessed 5 Jan. 2023.
- „Angina” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/angina/symptoms-causes/syc-20369373. Accessed 5 Jan. 2023.
- „Living with – Angina” 2023, www.nhs.uk/conditions/angina/living/. Accessed 5 Jan. 2023.
- „Stable Angina: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/000198.htm. Accessed 5 Jan. 2023.
- „Unstable Angina: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2014, medlineplus.gov/ency/article/000201.htm. Accessed 5 Jan. 2023.
- „What Is Angina?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/angina. Accessed 5 Jan. 2023.
