S-ar putea stopa îmbătrânirea cu o pilulă?

This in an image caption

Cel mai important factor de risc pentru toate bolile mari – cancerul , bolile cardiace , Alzheimer – este îmbătrânirea. Oamenii de ştiinţă au pus următoarea întrebare: S-ar putea cu un medicament să  trateze procesul de îmbătrânire propriu-zis?

Aceasta este ideea din spatele unei zone în creștere a cercetării, care beneficiază de sprijin extins atât din partea donatorilor guvernamentali, cât și din partea donatorilor privați, inclusiv milioane de directori din Silicon Valley, cum ar fi co-fondatorul Microsoft Paul Allen și Peter Thiel. În timp ce bugetele agențiilor științifice federale s-au luptat în ultimul deceniu, finanțarea de la Institutul Național pentru Îmbătrânire a crescut cu 50% din 2007.

Cercetătorii caută un medicament pentru a împiedica cele mai grave consecințe ale îmbătrânirii – și pentru a menține oamenii sănătoși şi activi o perioadă mai mare de timp, o noțiune pe care ei o numesc „perioada de sănătate”.

„Nu mă interesează crearea unei populații care să trăiască la 200 de ani, pentru că ar fi o problemă pentru lumea în care trăim”, spune Corinna Ross, biolog la Universitatea Texas A & M din San Antonio. Dar, dacă putem reduce numărul de pacienti cu Alzheimer si Parkinsons, care ar fi ideal.

Cercetările oamenilor de știință despre îmbătrânire au avansat brusc în ultimele două decenii, deoarece se descoperă tot mai multe lucruri despre ceea ce conduce procesul de îmbătrânire în celule. In demersul pentru găsirea unei pilule anti-îmbătrânire, două dintre cele mai promițătoare sunt medicamentele care există deja: metformina și rapamicina.

Metformina

Medicii au prescris metformina, cel mai frecvent medicament pentru tratamentul diabetului de tip 2, timp de aproximativ 60 de ani. Acest medicament a primit o atenţie crescută fiind bănuit ca un posibil medicament anti-imbatranire, dupa ce cercetatorii din Marea Britanie au descoperit ca persoanele cu diabet zaharat care au luat metformină au crescut durata de viaţă,  faţă de cei din generaţia lor care nu au avut boala, cu aproximativ 15%. „S-a dovedit că diabeticii cu metformină trăiau mai mult decât cei fără diabet care nu erau pe metformină. … A fost foarte, foarte interesant. ”

Austad este un bio-gerontolog și director științific al Federației Americane pentru Studiul Aging. Organizația încearcă să ridice aproximativ 65 milioane dolari în finanțare federală și privată pentru ceea ce Austad spune că ar fi primul proces uman al unui medicament anti-îmbătrânire. Cercetătorii ar da medicamentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 65 și 80 de ani fără afecțiuni cronice, apoi așteptați să vedeți cât durează până va apărea următoarea problemă majoră de sănătate, spune Austad.

Oamenii de știință cred că medicamentul funcționează în mitocondrii, celulele din celulele corpului care transformă zaharurile ca glucoza în energie. Austad spune că metformina face ca acele motoare să funcționeze mai eficient, reducând eliberarea de substanțe cunoscute ca radicali liberi . Radicalii liberi pot dăuna celulelor, lezându-le capacitatea de a reproduce și provoca defecte.

Metformina poate activa, de asemenea, o enzimă care controlează cererea de energie a organismului. Austad spune că activarea acestui medicament imită efectul unei diete cu conținut scăzut de calorii, ceea ce spun cercetătorii că poate extinde durata de viață a animalelor de laborator.

Rapamicina

Biologul Ross este unul dintre câțiva oameni de știință care au analizat potențialele efecte de extindere a rapamicinei asupra vieții. Acest medicament puternic, de asemenea cunoscut sub numele de sirolimus și denumirea comercială Rapamune, este cel mai adesea folosit în chimioterapie și pentru a evita respingerea unui nou organ, în cazurile de transplant. Studiile arată că medicamentul poate prelungi durata de viață la șoareci, viermi rotunzi și maimuțe.

Ca și metformina, rapamicina funcționează pe mitocondriile unei celule, unde poate schimba modul în care celulele ard glucoză, spune Ross. Cercetătorii suspectează că rapamicina poate menține mitocondriile fără probleme. Prevenirea afecţiunilor mitocondriilor poate conduce la  efecte cum ar fi eliminarea inflamaţiilor – un factor care contribuie în mod obișnuit la bolile legate de vârstă.

Rapamicina „funcționează în toate, de la drojdie la șoareci.  Lucrează la ambele sexe „, spune biologul Brian Kennedy, fostul președinte al Institutului Buck pentru cercetare în domeniul îmbătrânirii în Novato, CA. „Cred că este foarte interesant.”

De exemplu, medicamentul a prelungit durata de viata la soareci cu 30% la 50%, spune Austad. Iar studiile pe animale multiple arată promisiunea de protecție împotriva cancerului și a bolilor de inimă, precum și tulburări degenerative ale creierului, cum ar fi Alzheimer.

Dar are unele efecte secundare puternice.

Rapamicina poate provoca afecțiuni la nivelul gurii, cataractă și diabet. De asemenea, poate crește riscul de infecție, sângerare și unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de piele . Poate provoca hipertensiune arterială, febră și anemie .

Kennedy spune că o mare parte din cercetarea în domeniul rapamicinei, în curs de desfășurare, vizează determinarea modului de reducere a efectelor sale secundare. Ce știu cercetătorii despre efectele secundare ale medicamentului provin de la oameni care au deja probleme grave de sănătate și care, de obicei, o administrează în combinație cu alte medicamente. Dar nu știu dacă aceleași probleme s-ar întâmpla la persoanele mai sănătoase care ar lua medicamentul pe cont propriu.

Deci, în timp ce rapamicina pare să producă rezultate mai riscante, metformina este probabil să primească un studiu clinic la om în primul rând, spune Kennedy.

Metformina a fost folosită deja de  milioane de oameni. Este destul de sigur ca acest medicament funcţionează deja „, spune el. Și cum medicii și oamenii de știință se dezvoltă mai profund în cercetarea împotriva îmbătrânirii, „Ultimul lucru pe care îl dorim este un medicament care va provoca toxicitate și va avea ceva de genul asta, pentru că asta va pune totul înapoi”.

Studiul  lui Ross, publicat în 2015, a fost primul care a analizat efectele secundare ale rapamicinei la primatele sănătoase. La fel ca oamenii, aceste animale au un risc mai mare de probleme cardiace și boli metabolice atunci când sunt obezi. Studiul nu a descoperit probleme metabolice notabile la un grup de maimuțe care au primit rapamicină în doze echivalente uman timp de un an și au pierdut cantități semnificative de grăsime corporală în primele luni.

Dincolo de metformin și rapamicină, alte cercetări au analizat potențialul rol anti-îmbătrânire al diferitelor medicamente, hormoni și compuși alimentari, cu rezultate mixte sau nesigure:

1. Resveratrolul, un compus găsit în struguri și fructe cu coajă lemnoasă, poate reduce stresul care duce la îmbătrânirea celulelor. Cercetările arată că acesta poate prelungi durata de viață a drojdiei, a viermilor și a peştilor, dar aceste efecte nu au fost încă demonstrate la om.
2. Acarboza, un medicament pentru diabet zaharat care poate bloca absorbția organismului de carbohidrați, a arătat posibilitatea ca la șoarecii de sex masculin, dar a făcut puțin pentru femele, spune Kennedy.
3. Un hormon numit 17-alfa-estradiol, un tip de hormon feminin estrogen , a aratat „o mare speranţă” în extinderea longevităţii la soareci, spune Austad. Dar efectele sale secundare nu au fost investigate suficient pentru a ști ce riscuri pot prezenta.

Kennedy spune că fiind capabil să prevină unele dintre cele mai debilitante boli legate de îmbătrânire susține speranța unei vieți mai bune.

Sursa: https://www.webmd.com